Herpes

Herpesul: forme ale infecției, cauze și tratamente naturiste

Herpes

Virusul Herpes simplex este răspunzător de infecții caracterizate prin umflături apoase și dureroase, pe piele. Cu manifestări sub două forme (oral sau genital), infecția este extrem de contagioasă, mai ales în timpul erupției. Boala HSV nu se vindecă și va recidiva constant, odată contractat virusul, având o frecvență foarte mare de infectare, cu multiple reactivări pe parcursul vieții.

Extrem de răspândit, herpesul este întâlnit la majoritatea adulților, într-o proporție uriașă la nivel global. Infecțiile cu cele două tipuri de virus Herpes simplex (care fac parte din familia Herpesviridae și determină infecții acute și recurente) sunt prezente pe tot globul și pentru că transmiterea se face de la o persoană la alta, prin contact direct, cu fluide sau secreții. Din punct de vedere medical, manifestările includ erupții veziculare și mâncărimi severe, greu de controlat. Ca localizare, herpesul poate apărea atât în zona gurii sau a feței, cât și în zona genitală.

Herpes simplex de tip 1 (HSV 1, herpesul orofacial, cel mai comun), respectiv herpes simplex de tip 2 (HSV 2, herpesul genital, cu natură asimptomatică) sunt principalele forme.

Cu o perioadă de incubație care variază între 4-12 zile de la expunere, virusul poate începe apoi să dezvolte ulcere dureroase, iar perioadele de recuperare variază între 2 și 4 săptămâni. Însă, de cele mai multe ori, virusul rămâne neobservat, fără să aibă manifestări de vreun fel. Dacă virusul a ajuns în organism o dată, persoana în cauză rămâne purtător al acestuia pentru tot restul vieții, reactivându-se periodic.

Principalul impediment rămâne afectarea vieții personale, mai ales relațiile cu partenerul, toate persoanele fiind receptive la infecția cu virusul herpetic. Virusul se poate ține sub control în cazul persoanelor sănătoase clinic, dar poate fi amenințător pentru persoanele cu sistemul imunitar slăbit sau pentru femeile însărcinate. Din fericire, leziunile pot fi ameliorate fie prin medicamente prescrise de specialist, fie prin remediile naturiste utilizate la domiciliu.

Simptome ale infecției cu virusul herpes

Odată ce virusul herpes ajunge în organism, acesta are adesea manifestări comune pentru zona afectată, la nivel oral sau genital. Variază în cicluri active de boală, urmate de perioade fără simptome, care scad în intensitate, odată cu trecerea timpului. Din păcate, virusul nu dispare din organism, iar deseori manifestările herpetice nu există, dar virusul rămâne în stare latentă, până când va ataca din nou, atunci când sistemul imunitar al gazdei este slăbit.

Recidivele pot ajunge să aibă loc de până la 6 ori/an, iar printre simptome se numără:
  • primele episoade pot include dureri ascuțite și greu de controlat, febră, dureri musculare, inflamarea ganglionilor din vecinătate (limfatici sau inghinali), stare generală afectată, oboseală, lipsa poftei de mâncare;
  • furnicături și dureri la urinare, răni, creșterea secrețiilor vaginale, pustule;
  • senzația de amorțeală;
  • senzații de arsură sau de usturime;
  • apariția de erupții cutanate la nivelul buzelor sau al organelor genitale;
  • prurit puternic, care se poate stăpâni greu;
  • impresia de furnicături sau senzația de căldură la nivelul zonei afectate;
  • foarte rar, pot apărea dureri de cap și mialgii.

Tipuri de herpes

Herpesul este o infecție manifestată la nivelul pielii, iar virusul herpetic face parte din familia Herpersviridae. HSV 1 tinde să provoace leziuni deasupra taliei și HSV 2 tinde să provoace leziuni dedesubtul taliei, ambele virusuri afectează organismul și pot provoca următoarele tipuri de afecțiuni:

  • herpes oral (pe buze, în jurul buzelor, rar în cavitatea bucală);
  • herpes genital (vulvă, vagin, cervix, penis, regiunile perianală sau anală);
  • cheratita herpetică (apare atunci când sunt afectați ochii, dând mai ales senzația de ,,nisip în ochi”);
  • panarițiu herpetic (apare atunci când infecția cu herpes se situează la nivelul unghiei degetului);
  • herpes gladiatorum (apare când capul, trunchiul și extremitățile pot prezenta leziuni cutanate);
  • stomatită herpetică primară (o formă a infecției întâlnită mai ales la copiii cu vârsta între 1-3 ani).

Factori de risc

Transmiterea infecțiilor cu Herpes simplex se face prin contact direct, însă există anumiți factori de risc care pot favoriza apariția bolii:

  • prezența altor boli cu transmitere sexuală;
  • un număr crescut de parteneri sexuali și contacte sexuale întâmplătoare;
  • traumatizarea zonei afectate sau adiacente (epilare, injectări în buze, etc);
  • oboseala;
  • transplantul de organe;
  • tratamentele imunosupresoare;
  • sistemul imunitar deficitar;
  • atingerea pielii unei persoane infectate;
  • folosirea la comun a periuțelor de dinți sau a tacâmurilor.

Factori declanșatori

Printre factorii declanșatori (care pot cauza atât reactivarea, cât și infecția primară) se numără:

  • oboseala și stresul;
  • expunerea îndelungată la vânt, soare sau temperaturi scăzute (arsuri provocate de vânt, radiații ultraviolete);
  • schimbările hormonale;
  • menstruația;
  • bolile recurente;
  • suprarăcirea ori supraîncălzirea organismului;
  • diverse stări psihoemoționale sau dereglări fiziologice;
  • intervenții chirurgicale;
  • probleme stomacale sau tulburări gastrointestinale;
  • surescitarea organismului;
  • infecții minore;
  • prezența unui al doilea virus în organism;
  • unele reacțiile alergice.

Complicații ale herpesului

Herpesul poate deveni responsabil de mai multe complicații, printre care se numără:

  • encefalita sau keratita herpetică (apare la persoanele compromise din punct de vedere imunologic, când este afectat creierul);
  • virusul se poate extinde și către alte organe (plămâni, sistem digestiv, etc.);
  • focare severe de herpes, în cazul persoanelor cu imunitatea scăzută;
  • pneumonie herpetică letală, în cazul bolnavilor cu arsuri întinse;
  • meningismul sau meningita aseptică;
  • facilitarea infectării cu alte boli cu transmitere sexuală;
  • esofagită;
  • hepatită;
  • pneumonie;
  • necroză retiniană;
  • herpesul neonatal, care se transmite în timpul nașterii (nu după), de la mama care suferă de herpes genital, către făt, acesta putând fi supus unor consecințe neurologice severe, care îi pot pune viață în pericol;
  • stigmatizarea cu impact psihologic și social, care schimbă negativ calitatea vieții și relațiile sexuale.

Când trebuie să mergi la doctor?

Deși, odată căpătat, acest virus rămâne în organism pentru totdeauna, ulcerațiile herpetice dispar singure după aproximativ 2 săptămâni. În principiu, se impune o vizită la un doctor îndată ce se observă semne care pot indica prezența herpesului, dar și dacă simptomele nu se ameliorează după perioada stabilită sau după urmarea unui tratament prescris.

Tratamente pentru herpes

Pentru leziunea herpetică sau pentru virusul Herpes simplex nu există tratament de vindecare definitivă, asta pentru că acesta rămâne în organism și se activează ocazional. Totuși, există diverse tratamente care pot reduce intensitatea manifestărilor și acestea pot fi:

Tratamentul medicamentos

, care depinde de evoluția în timp a leziunilor herpetice sau dacă se încearcă să se prevină viitoarele recurențe. Există diverse opțiuni care pot reduce severitatea și durata afecțiunii:
  • medicamentele antiinflamatoare;
  • produsele antialgice (care se prescriu împotriva durerilor);
  • medicamentele care inhibă multiplicarea virală, prin blocarea ADN polimerazei;
  • medicamentele care acționează asupra enzimelor HSV;
  • cremele topice sau unguentele (cu sau fără prescripție medicală);
  • medicamentele antivirale (doar cu prescripție medicală), disponibile sub formă de pilule sau sub formă de injecție (cele mai indicate chimioterapice sunt aciclovirul, famciclovirul, valaciclovirul).

Medicina alternativă sau tratamentele complementare

, care pot reduce simptomatologia:
  • acupunctura (înțeparea anumitor puncte situate la nivelul pielii, care se află de-a lungul unor meridiane energetice);
  • reflexoterapia;
  • aplicații cu lumină polarizată;
  • tratamentele homeopate.

Tratament ambulatoriu

(făcut acasă):
  • aplicarea unui prosop umed pe leziuni de 3 ori/zi, timp de 20 de minute;
  • evitarea alimentelor care conțin acid;
  • băi cu apă caldă;
  • comprese calde de aplicat imediat ce apar primele semne;
  • compresele reci;
  • evitarea purtării hainelor strâmte în jurul zonei afectate;
  • aplicarea de unguente sau pulberi cu efect calmant.

Tratamente naturiste

:
  • uleiul de măghiran (aplicații locale direct pe herpes, până la vindecare);
  • tinctura de propolis (se pune pe zona afectată, de 3-4 ori/zi);
  • infuzia de gălbenele (1 lingură de plantă la 300 ml de apă clocotită, consumată sub formă de ceai, 3 căni/zi);
  • gelul de Aloe vera usucă herpesul, are efect calmant și hidratează zona pe care o va estompa;
  • usturoiul are proprietăți antivirale și se folosește cu precauție în combaterea herpesului (1 cățel zdrobit, frecat cu ulei de măsline, aplicat 3 ori/zi,pe zona afectată);
  • o pastă de bicarbonat de sodiu și apă (aplicată pe herpes și lăsată să se usuce) va ameliora senzația de prurit;
  • o pastă de amidon de porumb poate ajuta și ea (un amestec de amidon și apă se aplică pe zona herpesului seara, pentru a acționa în timpul nopții și se lasă să se usuce);
  • mierea are proprietăți antibacteriene, deci pusă pe herpes (și lăsată să acționeze timp de 5-7 minute) va ameliora simptomele și, totodată, va funcționa ca un calmant;
  • o capsulă uleioasă de Vitamina E va calma inflamația și durerile, prin proprietățile antiinflamatoare ale acesteia;
  • pe zonele afectate se poate aplica regulat vată înmuiată în lapte (conținutul de lizină și arginină ajută la ameliorarea puseului de herpes);
  • un praf de sare poate ajuta și el (pus pe un deget umezit și ținut pe leziune, prin presare, timp de 2 minute; la final, zona se curăță cu vată înmuiată în apă caldă);
  • bogat în antioxidanți, uleiul de măsline se încălzește puțin și se amestecă cu picături de ulei de lavandă și ceară de albine (până se topește), iar amestecul se va folosi pe zonele afectate;
  • ceaiul negru, prin conținutul de tanini, asigură beneficii antivirale și antiinflamatorii; un plic de ceai negru (rămas după ce se face ceaiul) se va lăsa să acționeze timp de 5 minute, pe leziunea cu herpes; pentru rezultate mai eficiente, se repetă procedura de 2-3 ori/e zi;
  • oțetul de mere poate da senzații de furnicături, când se aplica pe un tampon de vată și apoi pe zona afectată, dar are proprietăți dezinfectante și astringente, care ajută în tratarea herpesului;
  • se poate aplica și o picătură nediluată de ulei esențial de arbore de ceai, care este un antiviral și antifungic puternic, calmând totodată suprafața infectată;
  • sucul de prune tratează rănile produse de herpes, prin clătire sau sub formă de compresă pusă pe răni, calmând inflamația și durerea;
  • cafeaua neagră și rece pusă pe leziuni este un remediu care reduce herpesul și va accelera vindecarea, prin aplicări de 2 ori/zi, timp de mai multe zile.

Administrarea de suplimente alimentare

:
  • L-Lysine este un aminoacid esențial pentru regenerarea țesuturilor, recomandat persoanelor cu imunitatea scăzută și predispoziție la erupții herpetice; este un tratament natural pentru herpes pentru că împiedică reproducerea unor virusuri;
  • HerpeStop ajută la eliminarea simptomelor neplăcute cauzate de virusul Herpes simplex;
  • HerpEx luptă împotrivă herpesului, prin calmarea durerilor, reducerea inflamației și accelerarea vindecării, totodată reducând cicatrizarea și prevenind erupțiile neplăcute;
  • Ganoderma întărește sistemul imunitar și se recomandă în cazul infecțiilor cu Herpes simplex;
  • capsulele Thymus îmbunătățesc funcțiile sistemului imunitar, organismul devenind mai puternic în fața virusurilor;
  • Artemisinin Forte sunt un tip de capsule vegetale cu o puternică activitate antivirală împotriva herpesului;
  • comprimatele de Echinaceea (Hofigal) asigură aportul de substanțe bioactive necesar funcțiilor fiziologice ale sistemului imunitar și sunt utilizate pentru ameliorarea simptomatologiei unor infecții acute sau recidivante ale herpesului.

Prevenirea infectării cu herpes

Sunt diverse strategii care se pot adopta, atât pentru a nu risca infectarea cu herpes, cât și pentru a evita recidiva (care poate apărea în orice moment, odată ce s-a produs infectarea). Printre schimbările care se pot face se numără:

  • folosirea de loțiuni cu factor de protecție solară;
  • să nu se bea din același pahar cu alte persoane;
  • să nu se folosească obiecte la comun, care pot facilita schimbul de fluide;
  • evitarea expunerii la stres;
  • controlul episoadelor de agitație;
  • eliminarea riscului deshidratării, prin consumul de 2 litri de lichide/zi;
  • să nu se atingă leziunile, pentru a se evita extinderea și în alte zone;
  • menținerea unei igiene corespunzătoare;
  • adoptarea unui stil de viață sănătos, cu odihnă corespunzătoare;
  • păstrarea în permanență a mâinilor curate;
  • alimentele sărate și acide să fie evitate, împreună cu diminuarea consumului de ciocolată, alune, mazăre, semințe, făină de ovăz şi grâu (bogate în arginină, un aminoacid care reactivează virusul);
  • să nu se aplice produse cosmetice pe zonele afectate, pentru a se evita posibilele iritații;
  • utilizarea unui prezervativ în timpul contactului sexual.

Știați că...?

  • Rata de infectare cu HSV 1 sau/și HSV 2 în rândul adulților, la nivel mondial, este între 60% și 95%? Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că undeva la 3,7 miliarde de oameni cu vârsta sub 50 de ani suferă de herpes.
  • Herpesul este cunoscut de cel puțin 2.000 de ani? De exemplu, Împăratul Tiberius ar fi interzis sărutul în Roma, pentru că multe persoane aveau inflamații la nivelul gurii.
  • În secolul XVIII, herpesul era ceva atât de comun în rândul prostituatelor, încât era considerat „o boală vocațională a femeilor”?
  • Abia în anul 1940 s-a descoperit că herpesul este un virus, pentru că abia în 1960 să înceapă un tratament antiviral experimental?
  • Foarte multe persoane care sunt diagnosticate cu herpes genital suferă de episoade de depresie, izolare, frică de respingere sau dezvoltă sentimente de distrugere? De aceea, în mai multe țări din lume există grupuri de sprijin, unde suferinzii se întâlnesc și socializează.
  • Conform unui studiu suedez, dacă ești infectat cu HSV 1 ți se dublează riscul de a suferi de boala Alzheimer? Totodată, potrivit OMS, persoanele infectate cu HSV 2 au cel puțin trei ori mai multe șanse să se infecteze cu HIV, dacă sunt expuse la acesta.
  • Herpesul genital afectează mai mult femeile decât bărbații, pentru că infecția se transmite mai ușor de la penis către vagin?
  • Un studiu arată că cele două tipuri de virus Herpes simplex – HSV 1 și HSV 2 – au ajuns să își combine materialul genetic, astfel că există mai multe recombinări ale herpesului decât se știa, existând posibilitatea ca HSV 2 să evolueze astfel încât să devină rezistent la antiviralele cunoscute?
Evaluează această afecțiune:
Generați un alt cod securizat=