Gastrită

Ce este gastrita și din ce cauză apare?

Inflamația mucoasei stomacului, care stă la baza gastritei, poate fi cauzată de intoxicații (precum exces de alcool, tutun, substanțe toxice, caustice, iritante, fierbinți, medicamente – în special cele antiinflamatoare), prezența unei bacterii (Helicobacter Pylori) în stomac, lipsa somnului sau stresul puternic, infecțiile, stările alergice sau o reacție autoimună.

Simptomatologie generală

Gastrita se poate manifesta prin apariția următoarelor simptome:

• Durere continuă sau intermitentă la nivelul stomacului
• Senzație de arsură stomacală
• Senzație de greață și vărsături
• Regurgitații acide
• Greață
• Balonare
• Senzație anormală de sațietate după masă
• Diaree
• Pierderea poftei de mâncare
• Pierderea masei corporale
• Scaun negru

Tipuri de gastrită

• Gastrita acută toxialimentară
• Gastrita cronică
• Gastrita hipoacidă și anacidă
• Gastrita hiperacidă

Diagnosticarea gastritei

În acest scop, medicul poate recomanda următoarele investigații:

• Examen de coprocultura pentru depistarea infecției sau hemoragiei la nivelul mucoasei stomacului.
• Depistarea antigenului Helicobacter pylori din materiile fecale.
• Radiografie cu bariu (ingerarea unei soluții cu bariu și urmărirea traseului acesteia de-a lungul tractului digestiv).
• Endoscopie digestivă superioară (introducerea unui tub flexibil denumit endoscop cu o mini cameră video) prin esofag în stomac, pentru depistarea posibilelor semne ale inflamației.
• Biopsie de țesut gastric pentru analiză.

Cum se tratează gastrita?

Tratamentul urmărește reducerea cantității de acid gastric, pentru a permite mucoasei stomacului să se refacă.

Este indicat ca, alături de tratamentul naturist, să respectați și următoarele recomandări:

• Să mâncați mai puțin, în porții mai mici
• Să evitați mâncărurile picante, acide sau prăjite
• Să evitați alcoolul
• Să înlăturați cauzele stresului.

Regimul alimentar și tratamentul naturist vor fi administrate în funcție de tipurile de gastrită care se pot manifesta. Le vom aborda pe rând în cele ce urmează.

Gastrita acută toxialimentară

Poate apărea după consumul mare de alcool, mese abundente (cu grăsimi, ciuperci, anumite condimente), stres, infecție cu Helicobacter Pylori, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene – aspirina, indometacina, diclofenac, ibuprofen etc. Boala durează 2-5 zile.

Simptome:

• Usturimi la nivelul stomacului
• Dureri în abdomenul superior imediat după masă
• Gust rău
• Grețuri
• Vărsături – întâi alimentare, apoi bilioase sau mucoase
• Uneori hemoragie digestivă
• Diaree sau constipație uneori.

Pentru calmarea durerii, se aplică o compresă umedă alcoolizată. Ajută vărsătura de evacuare a conținutului stomacului.

Sunt recomandate totodată antiacidele. Acestea sunt substanțe care neutralizează acidul clorhidric, diminuând cantitatea de acid a conținutul gastric și care ajunge în duoden. În categoria antiacidelor naturale intră anumite ceaiuri de plante (la Plafar găsim Ceai gastric, Gastrocip etc.), argila, produse naturiste (cărbune vegetal, Papaya Enzyme etc.).

În primele zile, regimul este hidric, cu ceaiuri de plante și supe de zarzavat strecurate. După 2 zile se consumă piureuri de legume, pâine, orez, griș, paste făinoase, mere rase și mai târziu lactate, ouă.

Remedii naturiste:

• Ceai de: mușețel, izmă, iarba-gâștei, roiniță, coada-racului, obligeană, coada-șoricelului, coada-calului, neîndulcit sau îndulcit cu puțină miere. Se beau 2-3 căni / zi.
• Cură cu argilă Algo.
• Menta reduce inflamația, durerea. Se fac cure de 2 săptămâni cu 2-3 căni / zi infuzie de mentă.

Gastrita cronică

Este urmarea gastritei acute dacă se abuzează de alcool, alimente fierbinți și iritante sau la cei care mănâncă repede și la ore neregulate. Este însoțită de hipertrofia mucoasei gastrice și hiperaciditate, putând evolua spre atrofia acestei mucoase și lipsa de aciditate a sucului gastric.

Simptome:

• Pierderea apetitului
• Uneori, arsuri sau dureri de stomac
• Anemie cauzată de hemoragia digestivă.

Dacă s-a constatat infecție cu Helicobacter Pylori, aceasta trebuie combătută specific. Se evită mesele abundente și se ține regim alimentar, fără alimente iritante. Tratamentul va ținti neutralizarea secreției acide.

Exemple de alimente interzise și permise găsiți în aria gastritei hiperacide, în rândurile de mai jos.

Remedii naturiste

• Rădăcina de obligeană ajută la vindecarea gastritei sau ulcerului în câteva săptămâni. Aceasta are următoarele caracteristici care ajută aparatul digestiv: antispastic, bactericid, analigezic slab, calmant, carminativ, diaforetic, diuretic și depurativ, emenagog, hemostatic, stimulator puternic al apetitului, reglator puternic al peristaltismului stomacal și al secrețiilor stomacale, tonic general, sedativ ușor. Se poate folosi sub formă de macerat, decoct, infuzie combinată, pulbere (să fie proaspăt măcinată, deoarece are uleiuri volatile) sau tinctură.
  Rețetă tinctura de obligeană: se taie cât mai mărunt rădăcina proaspătă curățată bine, se pune într-un borcan (cu capac care închide bine) și se acoperă planta cu alcool de 40 grade, atât cât să o acopere cu 1-2 cm. Dacă facem pudră din rădăcină uscată (cu o râșniță) umplem borcanul cu plantă până la jumătate și turnăm alcool până sus. Se lasă la macerat 2 săptămâni, agitând borcanul de minimum 2 ori / zi. Apoi, se filtrează și se pune în sticluțe închise la culoare sau la întuneric. Firmele Dacia-plant și Favisan produc această tinctură. Pentru tratament, se iau 10-30 picături în ½ pahar apă, de 3 ori / zi, înainte de mese.
  ⚠Precauții: nu este recomandată utilizarea unei doze mai mari de 4 lingurițe de tinctură / zi deoarece poate genera stări puternice de greață, vomă și senzații de amețeală. Tratamentul se face 3 luni, cu pauză 1 lună.
• Se vor bea sucuri de legume: morcov + sfeclă + spanac (sau castraveți), suc de spanac. Spanacul curăță și regenerează tractul digestiv. Acțiunea nu se vede imediat, ci după 6 săptămâni, până șa 2 luni de folosire a sucului.
• Cărbune vegetal, sub formă de pulbere sau comprimate, neutralizează aciditatea sucului gastric. Se ia de 3 ori / zi câte o lingură de pulbere cu ½ pahar apă. Calmează rapid durerea.
• Tratament cu argilă Algo.

Gastrita hipoacidă și anacidă

Este caracterizată de lipsa acidului clorhidric din sucul gastric. În consecință, este redusă activitatea pepsinei care sfărâmă moleculele de proteină din stomac. Microbii pătrunși în stomac nu vor mai fi distruși, iar microbii trec mai departe în intestin unde produc enterocolite.

Simptome:

• Senzație de greutate la nivelul stomacului
• Dureri în abdomenul superior după masă
• Grețuri, vărsături
• Lipsa poftei de mâncare
• Diaree sau constipație uneori.

Regimul alimentar va ține seama de alimentele permise și de cele interzise, astfel:

• Alimente interzise: lapte, alcool, înghețată, ape minerale alcaline, băuturi fierbinți, brânzeturi grase, slănină, grăsime prăjită, marmeladă, piper, murături.
• Alimente permise: ceai, puțin sifon, suc de fructe / de legume, ape minerale clorosodice, pâine uscată, piure de cartofi, orez și griș bine fiert, fulgi de ovăz pasați, piureuri de legume, legume fierte și pasate (morcov, dovlecel, conopidă, mazăre verde, spanac, urzici), fructe coapte la cuptor, fără zahăr, sau compot pasat din mere, pere, prune, caise, piersici, vișine, cireșe, agrișe, pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), omletă la aburi, brânză de vaci, telemea desărată, caș, unt, supe degresate din carne și oase, supe roșii, borșuri pasate, biscuiți, gelatine de fructe, frunze de pătrunjel, mărar, tarhon, leuștean. Legumele și fructele crude se vor consuma în cantități foarte mici, crescând treptat cantitatea, pentru acomodare.

Remedii naturiste

• Ceai de schinel (o linguriță / cană, se bea câte un sfert de cană, cu o jumătate de oră înainte de mese), șovârv (3 linguri / cană, din care se beau 3-4 linguri, cu o jumătate de oră înainte de mese), țintaură (o linguriță / cană, se bea câte un sfert de cană, cu o jumătate de oră înainte de mese), ceai tonic aperitiv de la Plafar, pelin (infuzie sau tinctură luată cu 15 minute înainte de masă).
• Schinelul: conține ulei volatil, mucilagii, fitosteroli și glicozidele lor, acizi grași, acizi rezinici, un principiu antibiotic, substanțe amare, tanini, vit. B, săruri minerale (K, Ca, Mg). Ajută digestia prin creșterea sucului gastric. Prin substanțele amare, dă poftă de mâncare. Are acțiune depurativă, tonică, antiseptica, antibiotica. Este recomandat in afectiuni stomacale, gastrita, anaciditate, hipoaciditate, afectiuni ale vezicii biliare sau pancreasului. Pentru tratament intern, se face infuzie 10 min. cu 1 linguriță plantă / 250 ml apă clocotită. Se strecoară și se bea fracționat pe parcursul zilei cu o jumătate de oră înainte de mese. Extern se fac băi, se pun comprese cu infuzie 10 min. făcută cu 1 linguriță plantă / 250 ml apă sau decoct 3 min. Nu se va depăși doza prescrisă. La doze mari, pot să apară ulcerații ale gurii, esofagului, vomă sau diaree. Nu se recomandă femeilor însărcinate.
• Se ia un vârf de cuțit de pulbere de rădăcină de obligeană, cu 20-30 min. înainte de mesele principale. Stimulează și reglează digestia. Nu se va administra persoanelor cu diaree sau colon iritabil.
• La mesele principale, se va consuma salată de legume cu hrean ras. Înainte de masă, se pot lua 1-2 linguri de vin tonic cu hrean. Acesta se prepară lăsând la macerat, timp de 9 zile, 15 linguri hrean în 1 l vin roșu natural. Apoi se filtrează. Dacă se abuzează de hrean se pot produce tulburări digestive.
• Mierea de albine normalizează activitatea secretorie și motorie a stomacului. De aceea și ceaiurile se îndulcesc cu miere. Se recomandă mierea de munte, de fâneață.
• Argila: înainte de mese cu 1 oră și jumătate se bea apă de argilă – jumătate de linguriță / 1 pahar apă.
• Gheara-diavolului (Harpagophytum). Se ia câte 1 capsulă cu câteva minute înainte de masă.
• Se recomandă ape minerale.

Gastrita hiperacidă

Gastrita hiperacidă, după cum îi spune și numele, este caracterizată de o hiperaciditate la nivelul mucoasei gastrice. Gastrita hiperacidă este adesea provocată de surmenajul stomacului sau de o hiperaciditate cauzată de stresul psiho-social.

Este însoțită adesea de ulcerul gastroduodenal (apariția pe mucoasa gastrică a unei ulcerații). Ulcerul se produce când factorii agresori asupra mucoasei gastrice sunt mai puternici decât factorii de protecție ai acesteia, adică stratul de mucus și epiteliul mucoasei. Factorii agresori nu permit ionilor de hidrogen din acodul clorhidric și pepsinei (secretate de stomac) să se infiltreze în profunzime. Un rol important în integritatea apărării mucoasei îl are prostaglandina E, o substanță derivată din acizii grași, produsă în mod natural de organism.

Bariera mucoasei poate fi ruptă de o serie de factori agresori precum medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, alcool, acizi biliari, fumat, stres, secreție crescută de pepsină și acid clorhidric care apare mai ales la infecția cu Helicobacter Pylori etc. Gastroduodenitele pot fi produse și de medicamente antiinflamatoare (aspirina, cortizon etc.). Bacteria Helicobacter Pylori, odată ce a pătruns în mucoasă, produce o enzimă (ureaza) care, prin descompunere în dioxid de carbon și amoniac, alcalinizează mediul și astfel poate să trăiască.

Simptome:

• Arsuri la stomac
• Dureri abdominale după masă
• Vărsături
• Eructații
• Tulburări în tranzitul alimentelor
• Hemoragii

La ulcer durerea este mai mare decât la gastrită și pot să apară simptome de vomă cu sânge sau scaune cu cheaguri de sânge închise la culoare.

Regimul alimentar va ține seama de alimentele permise și de cele interzise, astfel:

Alimente interzise: alcool, cafea, ceai rusesc, cacao, sirop, apă de la gheață, apă de la chiuvetă care are clor, chimicale, lichide fierbinți, pâine proaspătă, cartofi prăjiți, fructe uleioase, mezeluri, conserve, carne de porc/ gâscă / rață / vânat, pește gras / prăjit / afumat, ochiuri prăjite, supă de oase sau carne, ciorbe, aluaturi, brânzeturi fermentate sau sărate, untură, slănină, sare multă, oțet, înghețată, dulceață, muștar, piper, murături, hrean, rântaș prăjit.

Se consumă cu prudență alimentele cu gust puternic: acru, piperat, dulce, amar, care declanșează producerea unor mari cantități de suc gastric. De asemenea, e nevoie de prudență în consumul crudităților, a alimentelor cu multă celuloză (cereale integrale) și a leguminoaselor.

Alimente permise: lapte, ceaiuri de plante medicinale, suc de fructe dulci, pâine albă uscată, piure de cartofi, orez, griș fiert, fulgi de ovăz, grâu încolțit, iaurt (preferabil făcut în casă cu Lactobacillus acidophilus și bifidus), broccoli, mămăligă, piureuri de legume, legume fierte (morcovi, dovlecei, mazăre verde), pasate, fructe dulci coapte la cuptor sau în compot, pește slab rasol, ouă fierte moi, omletă în abur, brînză de vaci, caș, urdă, unt, ulei crud (în special de măsline) adăugat la mâncăruri gata pregătite sau amestecat cu apă pentru înăbușire, smântână, frișcă, supe mucilaginoase, supe cu lapte sau unt, biscuiți, creme, sare de mare puțină, sosuri dietetice. Condimente: chimen, coriandru, fenicul, mentă, scorțișoară. Cel mai bun fruct este migdalul, dar și ananasul ajută, fiind bogat în glutamină, care are efect imunomodulator, reface țesuturile uzate și combate tulburările gastrointestinale, iar ca legume: morcov, cartof, spanac (mătura căilor digestive), lămâie, portocală (alcalinizant gastric), smeură (stomahic, aperitiv), hrean (atonie digestivă), varză. Numai cine suportă ceapa și usturoiul este bine să le consume, deoarece conțin sulf ți au efect antibiotic care neutralizează H. Pylori.

Mesele să fie reduse în cantitate, dar frecvente și să se mestece bine. Legumele și fructele crude se vor consuma în cantități mici, crescând în timp cantitatea, pentru acomodare. Primăvara se recomandă o cură cu suc de orz verde, a cărei clorofilă ajută la refacerea mucoasei gastrice, iar substanțele alcaline reduc aciditatea. Se permite o cantitate mica (30 g) de cereale integrale care conțin fibre – cam 3 felii de pâine graham, secară, preferabil uscate, care absorb gazele din stomac. Este recomandată apa minerală degazeificată bogată în Ca și Mg, mai ales apa minerală de Vâlcele.

Masa de seară trebuie servită cu minimum 4 ore înainte de culcare pentru a evita o eventuală refulare a sucului acido-peptic pe esofag. Foarte importantă este asigurarea unui somn normal în timpul căruia să se refacă mucoasa stomacală.

Dacă bolnavul se află în fază acută cu crize dureroase nu trebuie să stea mult timp la soare.

Remedii naturiste

• Se face decoct din 1 mână de foi exterioare (maronii) de ceapă / 1 l de apă. Se fierbe până rămân 750 ml de lichid. Se bea câte 1 cană de decoct cu ½ h înainte de fiecare masă.
• Săruri minerale recomandate: Mn-Co. Vitamine: A, C, E, B12.
• Cruciferous Plus, supliment nutritiv făcut din broccoli, varză, ridichi, muștar și bobâlnic. Ul alt supliment bogat în complexul de vit. B, care apără mucoasa stomacală, sunt tabletele de drojdie de bere.
• Tratament cu argilă (Algo). Argila se ia înainte de mese cu ½ h. Se bea apă de argilă – 1 linguriță argilă / 1 pahar apă (lăsată în prealabil să se decanteze).
• Suc de varză crudă la care se adaugă suc de la un cartof crud. Timp de cel puțin o lună, se bea de 3 ori / zi, înaintea meselor principale, pentru a reface mucoasa gastrică. După ce ați terminat cura, chiar dacă vă simțiți bine, beți 1 cană / zi repartizată în 3 porții înaintea meselor principale, cu ½ h, cu macerat de obligeană (Seara se pune 1 linguriță rasă de obligeană într-o cană cu apă rece. Dimineața se strecoară, se încălzește ușor și se împarte în 3 părți). Sucurile de cartof și varză se pot bea și separat, dar trebuie să fie proaspăt făcute.
• Cura de chefir, iaurt, lapte bătut, smântână acră, zer: până la 1-1,5 l / zi, timp de 2 luni. Conține o bacterie cu acțiune favorabilă Lactobacillus acidophilus – care nu permite înmulțirea bacteriei H. Pylori.
• Decoct de rădăcini de tătăneasă – tătăneasa se fierbe 15 min., 1-2 lingurițe / cană, 2-3 căni / zi, înainte de mese cu 1 h, timp de 1-2 luni. Este cicatrizant și calmant (datorită alantoinei).
• Decoct de coajă de stejar – 2 lingurițe / 200 ml apă rece, după care se fierbe 20-30 min. se beau 2-3 căni / zi. Este hemostatic și antiseptic.
• Ceai stomahic (favorizează digestia prin excitarea sucurilor): cimbrișor, cimbru, roiniță, talpa-gâștei, țintaură, unguraș.
• Pătlagina este indicată la bolnavii de ulcer și gastrită cu aciditate scăzută. În ceaiuri se pune 1 linguriță bitter suedez, dimineața și seara. Se fac cure de 1-2 luni.
• Apa de tărâțe: 5-10 lingurițe / 1 l apă – se lasă peste noapte. În general, consumate sub orice formă, tărâțele de grâu sunt un pansament gastric ideal.
• Tratament balnear, după 3 luni de la trecerea crizei acute: izvoare alcaline sau alcaline carbogazoase. Acasă, să nu depășească 5 luni de la data îmbutelierii. Durata curei este de 4-5 săptămâni. Apa minerală de Vâlcele calmează crizele de gastrită.
• Semințele de in protejează mucoasa stomacală și intestinală, având acțiune emolientă și antiinflamatoare datorită mucilagiilor. Înlătură și constipația. Se pune la înmuiat timp de ½ h 1 lingură semințe de in întregi într-un pahar cu apă. Se adaugă și 1 linguriță pulbere de mentă. Nu se strecoară. Se obține o băutură emolientă, răcoritoare, care se bea de 1-3 ori / zi.
• Extract din muguri de smochin produs de PlantExtrakt. Normalizează secreția gastrică și grăbește cicatrizarea. Ajută în colite, gastrite și ulcer. Se iau 30-50 picături de 2 ori / zi.
• Epigastralgin conține: flori de salcâm, sunătoare, roiniță, gălbenele. Spirulina Plus conține: spirulină, ou de prepeliță atomizat - produse de Laboratoarele Medica din România.

Tratament medicamentos

Terapia își propune reducerea cantității de acid gastric pentru atenuarea simptomelor și vindecarea mucoasei stomacului.

La recomandarea medicul specialist gastroenterolog, se vor administra medicamente antiacide sau ceai gastric sau alte soluții precum blocanți ai histaminei (ranitidina) sau inhibitori ai pompei de protoni precum omeprazolul. În cazul unei infecții cu H. Pylori, va fi nevoie de urmarea unui tratament cu antibiotice și medicamente din categoria inhibitorilor pompei de protoni.

Există desigur și tratamente naturiste precum Reglacid de la Hofigal, care conține cuticulă de pipotă de pasăre, mușețel, sunătoare, amarant, ulei esențial de cimbru și levănțică. Protejează mucoasa gastrointestinală, reglează secrețiile gastrice, ajută digestia.

Complicațiile gastritei

Dacă nu se diagnostichează la timp și nu se administrează în timp util un tratament pentru gastrită, complicațiile pot deveni grave. Netratarea corespunzătoare a inflamației mucoasei stomacului poate duce la:

• Ulcere gastrice;
• Sângerări stomacale sau hemoragii interne;
• Netratarea gastritei cronice poate crește riscul de cancer la stomac, în cazuri mai rare din fericire, mai ales atunci când apar mutații la nivelul celulelor mucoasei.

Prevenirea apariției gastritei

• Regim alimentar: se vor evita mesele copioase servite la intervale mari, băuturile spirtoase, afumăturile și se vor exclude condimentele, chimicalele, conservanții, prăjelile, rântașurile, grăsimile, alimentele prea sărate sau acre, prea reci sau fierbinți. Se va prefera mâncarea gătită fast-food-ului.
• Apa de băut trebuie să aibă temperatura apropiată de cea a corpului.
• Stil de viață: se va evita stresul psihic prelungit
• Reducerea sau eliminarea unor obiceiuri nesănătoase precum fumatul, consumul de alcool.

Concluzii

Așadar, gastrita este una dintre numeroasele boli ale civilizației moderne, apariția ei fiind de cele mai multe ori determinată de un stil de viață dezordonat, cu mese neregulate și abundente sau de un stres psiho-social cauzat de viața profesională. Vestea bună este că schimbarea acestui stil de viață poate da rezultate excelente în timp, alături de un regim alimentar atent selecționat și de remedii naturiste țintite.