Rinita alergică

Rinita alergică: ce este, simptome, cauze și tratamente diverse

Rinita alergică

Rinita alergică are mai multe simptome care pot afecta stilul de viață, deseori confundate cu răceala sau conjunctivita. Rinita este un răspuns al sistemului imunitar în fața alergenilor, se manifestă ca o inflamație a mucoasei nazale, iar simptomele includ scurgeri nazale, ochi înroșiți, strănut, mâncărimi. Există diverse metode de tratament, la fel de variate precum cauzele.

Atunci când este expus la anumiți factori care declanșează o reacție imunologică anormală, organismul dă naștere unor anticorpi specifici, care să îl protejeze. Acest proces se manifestă prin diverse semnale la nivelul căilor respiratorii și sinusurilor, la nivelul pielii sau la nivel digestiv, afectând în principal ochii, urechile, gâtul și, mai ales, nasul. Apar producții excesive de secreții nazale, mâncărimi oculare, strănut frecvent, respirație dificilă.

Inflamația mucoasei nazale, ca urmare a expunerii la alergenii (inhalați, ingerați, de contact) din aer liber sau din interior, se clasifică drept rinită alergică. Nasul, care este solicitat constant, reacționează la modificările mediului și încearcă să respingă stimulii externi. Deși aceștia nu sunt nocivi pentru noi, răspunsul organismului este unul care constă în simptome neplăcute.

În ultimii ani, incidența alergiilor a crescut, motiv pentru care se crede că rinita alergică poate fi și moștenită. Pe lângă predispoziția genetică, rinita mai poate fi declanșată și de praful din casă, de acarieni, de anumite medicamente sau alimente, iar cel mai cunoscut alergen este polenul. Se estimează că 1 din 5 persoane suferă de rinită alergică și se confruntă anual cu stări incomode de nas înfundat și mâncărimi sau lăcrimare, însoțită de ochi înroșiți. Cu diverse măsuri de prevenție la îndemână, această hipersensibilitate la anumite substanțe are cauze variate, dar și tratamente naturiste care pot îmbunătăți starea bolnavului.

Simptome rinita alergică

Fără să fie o afecțiune complexă, rinita alergică poate influența calitatea vieții. Ea schimbă în mod negativ capacitatea de muncă și de concentrare, modul în care te odihnești, relația cu alte persoane și starea fizică, în general. Deseori confundate cu o răceală, simptomele unei rinite alergice apar când se intră în contact cu un alergen și sistemul imunitar declanșează reacții specifice precum:

  • înfundarea nasului, cu scurgeri apoase;
  • senzația de înțepături în ureche;
  • prurit ocular sau nazal;
  • strănut;
  • dureri de cap recurente;
  • gât inflamat;
  • tuse;
  • durere la nivelul faringelui;
  • stare de oboseală;
  • posibilitatea scăzută de a respira pe nas;
  • lăcrimarea excesivă a ochilor și pleoape umflate;
  • eczeme ale pielii, care se manifestă prin mâncărimi și formare de vezicule.

Tipuri de rinită alergică

Rinita alergică este de mai multe tipuri și se poate clasifica în funcție de tipul de alergeni care o declanșează și momentul declanșării, după cum urmează:
  • rinita alergică persistentă apare când alergenii sunt prezenți pe toată durata anului, iar manifestările apar atât în interior, cât și în exterior; durează perioade îndelungate de timp;
  • rinita alergică sezonieră apare la schimbările de anotimpuri, când te expui alergenilor sezonieri, deci doar în anumite perioade ale anului; apare mai ales toamna și primăvara; mai este cunoscută sub denumirea populară de „febra fânului”;
  • rinita alergică profesională are loc când simptomele apar exclusiv la locul de muncă, unde se face expunerea la diverse substanțe alergene;
  • rinita alergică sporadică apare când ai contact foarte rar cu alergenul declanșator, deci ocazional.
În funcție de cât de des se manifestă și cât de sever, rinita alergică mai poate fi clasificată și ca fiind:
  • intermitentă (simptomele apar mai puțin de 4 zile pe săptămână sau mai puțin de 4 săptămâni pe an);
  • persistentă (simptomele apar mai mult de 4 zile pe săptămână sau mai puțin de 4 săptămâni pe an);
  • ușoară (simptomele nu îți afectează somnul, activitățile de zi cu zi, cariera; nu ai simptome care să te deranjeze mult);
  • moderată spre severă (simptomele îți îngreunează activitățile de zi cu zi sau munca și te deranjează mult).

Cauze ale rinitei alergice

Rinita alergică apare ca urmare a unor reacții la care răspunde sistemul imunitar, alergenii fiind cei care le declanșează. Când se identifică o substanță ca fiind dăunătoare pentru organism se produc anticorpi, care la rândul lor trimit un semnal corpului. Cele mai frecvente cauze se clasifică astfel:

  • cauze de exterior: polenul copacilor (mai ales al celor fără flori), iarba, buruienile (ambrozia, artemisia);
  • cauze de interior: părul, scuama sau blana animalelor de companie, acarienii de praf, mucegaiul, puful, penele;
  • cauze iritante: mirosul de benzină, fumul de țigară, parfumul, consumul anumitor alimente.

Factori declanșatori rinitei alergice

Apariția rinitei alergice are la bază anumiți factori declanșatori, cum ar fi:
  • schimbările climatice;
  • anumite alimente, băuturi și medicamente;
  • unele infecții sau agenți antibacterieni;
  • modificările hormonale;
  • aerul poluat;
  • stresul.

Factori de risc

Printre factorii de risc, care declanșează sau agravează rinitele alergice, au fost identificate:
  • astmul bronșic;
  • anumite produse cosmetice sau parfumuri;
  • temperaturile scăzute, vântul și umiditatea;
  • alte alergii deja diagnosticate;
  • unii produși chimici;
  • eczema atopică;
  • istoricul familial de alergii;
  • expunerea constantă la alergeni.

Complicații ale rinitei alergice

Problemele asociate cu slaba gestionare a rinitei alergice sunt diverse. În lipsa unui tratament corespunzător, printre complicații se numără riscul de:
  • cefaleea frecventă;
  • imposibilitatea de a te odihni și slaba calitate a somnului;
  • afectarea stilului de viață;
  • simptome ale astmului, care se pot agrava;
  • infecții la nivelul urechii sau plămânilor;
  • anafilaxia;
  • inflamații ale pielii;
  • apariția de polipi nazali;
  • sinuzita

Când să mergi la doctor?

O consultație alergologică se impune nu doar când se manifestă simptomele menționate anterior și se dorește un control al lor, ci și când:
  • se observă dificultăți de respirație;
  • medicamentele prescrise nu ameliorează stările;
  • tusea este intensă și prezentă mai ales seara;
  • există atacuri frecvente de astm;
  • secrețiile nazale sunt galbene sau verzi;
  • sunt dureri în zona sinusurilor însoțite de febră;
  • sunt afectate activitățile zilnice;
  • se simte presiune în piept;
  • se obosește imediat.

Diagnostic

Pentru un diagnostic precis de rinită alergică se recomandă:
  • teste cutanate: Prick Test sau test percutant (cel mai frecvent), testul intradermic;
  • testele imunologice de sânge sau test radioalergosorbent: măsoară cantitatea de anticorpi ce cauzează alergii din sânge, cunoscuți sub numele de anticorpi imunoglobulină E (IgE);
  • test de provocare cutanată, oculară, nazală: efectuate în prezența medicului alergolog;
  • test terapeutic, de răspuns la administrarea medicației antihistaminică;
  • teste de imagistică (radiografiile sinusurilor, examenul CT sau RMN): doar când sunt suspiciuni de complicații.

Cum poți combate rinita alergică?

Pentru tratamentul rinitei alergice se impune, mai întâi, o vizită la un medic alergolog. Remediile sunt pe cât de variate, pe atât de accesibile:

Administrarea de medicamente:

  • antihistaminice generale și locale (compuși organici care opresc eliberarea de histamine);
  • spray-uri cu glucocorticosteroizi (cu administrare intranazală), care tratează inflamațiile;
  • antileukotriene decongestionante (cu administrare intranazală sau sistemică);
  • cromone (cu administrare intranazală);
  • anticolinergice;
  • antagoniști al receptorilor de leukotriene;
  • decongestionante.

Remedii naturiste:

  • mierea se crede că este un leac natural bun împotriva rinitei alergice, grație conținutului de polen de la albine, ce desensibilizează organismul;
  • polenul crud este revitalizant și nutritiv pentru organism și în cazul rinitei alergice va acționa reducând nivelul de histamină;
  • ardeii iuți, prin conținutul de capsaicină, substanță ce deschide căile respiratorii;
  • usturoiul, pentru că este o sursă naturală de antihistaminic și stimulează sistemul imunitar, calmând simptomele minore ale rinitei;
  • ghimbirul se folosește ca remediu, acționând că antihistaminic pentru tuse, congestia și secreția nazală apoasă, ameliorându-le;
  • mușețelul poate ușura respirația îngreunată în cazul rinitei alergice, având proprietăți antiinflamatoare; cel mai simplu se poate consuma sub formă de ceai (2 linguri de plantă la 200 ml de apă);
  • țelina calmează episoadele de rinită alergică; se administrează 30 g de plantă la 12 l de apă;
  • uleiul de cătină acționează ca emolient al mucoasei, hidratând totodată aparatul respirator; este folosit, de preferat, în inhalații;
  • uleiul esențial de mentă, administrat timp de două săptămâni, câte 3-4 picături, dimineața și seara, poate să amelioreze simptomele;
  • Ginko biloba conține substanțe cu proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, care țin sub control rinita alergică;
  • ceaiul Trei Frați Pătați este adjuvant, alungând senzația de sufocare sau mâncărimile; este recomandat de fitoterapeuți;
  • cu efect calmant, cimbrișorul acționează ca expectorant, calmând tusea.

Tratamente homeopate:

  • picăturile oftalmice Floare de Ochi (Euphrasia) se pot administra pentru lăcrimarea care irită ochii;
  • ceapa (Allium cepa) combate secrețiile nazale iritante și abundente;
  • clorura de amoniu (Ammonium muriaticum) s-a dovedit eficientă în diminuarea simptomelor de rinită alergică;
  • Sabadilla (Schoenocaulon officinale) are diverse proprietăți de vindecare și este recomandată când apar crize lungi de strănuturi și mâncărimi, dar și mâncărimi intense și de cap severă;
  • carbonatul de calciu (Calcarea carbonica) are un conținut ridicat de aminoacizi și minerale, care ajută mai ales în privința dificultăților de respirație;
  • polenul în diluții homeopate se administrează pe o perioadă lungă de timp, pentru diminuarea sensibilității;
  • nuca otrăvitoare sau Nux vomica (Strychnos nux-vomica) este indicată în cazul obstrucției nazale uscate sau a crizelor de strănut.

Suplimente alimentare:

  • Imunocin (Indian Herbal) contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar, în special la schimbarea anotimpurilor, prevenind rinita alergică; doza recomandată este de 2 tablete, de 2-3 ori/zi;
  • muguri de coacăz negru Gemoderivat este un supliment care susține secreția de corticosteroizi, contribuind la menținerea în limite normale a reacției organismului față de alergeni; recomandarea de administrare este de câte 50 de picături adăugate în 50 ml de apă sau ceai, de 3 ori/zi, pe stomacul gol, cu 15-30 de minute înaintea mesei;
  • suplimentul alimentar Zenyth Quercetin este bun pentru întărirea sistemului imunitar și controlul manifestărilor alergice; indicate în cazul rinitelor alergice, aceste capsule vegetale conțin dihidrat din muguri florali de salcâm japonez;se consumă 1 capsulă de 1-2 ori/zi, preferabil în timpul mesei;
  • Anti-Allerg este un supliment nutritiv cu rol de reducere a simptomelor ce au la bază alergiile provocate de factori din mediul înconjurător; conține exclusiv extracte din plantele medicinale tradiționale asiatice; administrarea recomandată este de 1-2 capsule/zi, dimineața și/sau seara, pe stomacul gol, cu un pahar de apă;
  • Secom Aller Care ajută la diminuarea manifestărilor în reacțiile alergice și la echilibrarea imunității.

Soluții alternative:

  • tratamentul prin terapia cu lumina roșie pentru alergia la polen; se folosește un analgezic despre care se crede că elimină celulele responsabile de eliberarea histaminelor; se urmărește reducerea secrețiilor nazale;
  • imunoterapia specifică (cu vaccinuri alergenice) se bazează pe ameliorarea simptomatologiei pe termen lung, prin expunerea gradată la alergenul cauzal; este indicată mai ales pacienților care au astm și contribuie la construirea toleranței;
  • studii recente au demonstrat că tehnica de acupunctură ameliorează simptomele de alergie, mai ales pe cele ale rinitei perene;
  • intervenția chirurgicală nu este recomandată cu prioritate pentru rinita alergică, fiind, mai degrabă, o soluție pentru pacienții care au polipi nazali și nu au răspuns la celelalte tratamente;
  • spălările nazale cu apa sărată pot îmbunătăți simptomele; se amestecă 1 linguriță de sare, un vârf de bicarbonat de sodiu și două cești de apă distilată caldă și se aplică, folosind un irigator nazal;
  • inhalarea aburului pentru curățarea nasului de iritanți, încercând-se astfel să se trateze nasul înfundat, strănutul și durerea în gât; într-un castron, se toarnă apă fiartă, 5 picături de ulei esențial de arbore de ceai, iar aburul emanat se inhalează timp de 5-10 minute.

Prevenire rinită alergică

Dezvoltarea rinitei alergice poate fi prevenită prin adoptarea unor măsuri ajutătoare:
  • limitarea expunerii la alergeni;
  • duș făcut imediat ce ai ajuns în casă, de afară;
  • protejarea ochilor, prin purtarea de ochelari de soare;
  • hainele să se usuce în interior, nu în exterior;
  • utilizarea unui aspirator cu filtru HEPA;
  • praful să fie șters cu o cârpă umedă;
  • folosirea aerului condiționat în casă și în mașină;
  • folosirea de dezumidificatoare;
  • întrebuințarea unor huse de protecție pentru saltele;
  • montarea de filtre de alergie în sistemul de ventilație al locuinței;
  • lenjeria de pat să se spele la cel puțin 54oC;
  • să se țină geamurile închise în sezonul alergiilor;
  • evitarea activităților exterioare în sezoanele polenice, mai ales în zilele călduroase și uscate;
  • spălarea săptămânală a animalului de companie.

Știați că …?

  • Odată diagnosticul dat, opțiunile pentru rinita alergică impun evitarea, eliminarea și scăderea expunerii la factorii iritanți, pentru că nu există un tratament efectiv care să vindece efectiv simptomele?
  • 8 tipuri specifice de mâncare sunt responsabile de 90% dintre alergiile alimentare înregistrate: ouăle, laptele, alunele, nucile, soia, crustaceele, grâul și peștele?
  • Deși se mai numește și febra fânului, acesta nu este declanșator al afecțiunii? Legătura cu fânul s-a produs din cauza unei teorii timpurii (și incorecte), conform căreia simptomele au fost provocate de mirosul de fân nou.
  • Simptomele rinitei alergice pot debuta la orice vârstă, la oricine, dar apare cel mai des la persoanele între 20 și 40 de ani?
  • Doctorul John Bostock (1773-1846) este prima persoană care a descris cu precizie rinita alergică, iar în 1819 o prezenta ca obiect de studiu?
  • Polenul a fost identificat drept cauză principală a alergiilor abia în 1858, de către Charles H. Blackley?
  • În anii 1860, alergiile erau asociate aproape în exclusivitate cu elita societății și erau considerate, așadar, o boală aristocrată, a celor bogați?
  • Se credea că persoanele de origine anglo-saxonă sunt cele mai predispuse la febra fânului? Mai ales dacă erau bărbați.
  • Rinita alergică este tipul de alergie care afectează cel mai mare număr de oameni, în țările occidentale, între 10 și 30% dintre oameni fiind afectați într-un an?
03/04/2021

Foarte multi au problema asta cu rinita alergică

(0) (0)
Evaluează această afecțiune:
Generați un alt cod securizat=