Indigestie

Indigestia: cauze, simptome și tratamente

Indigestie

Indigestia se manifestă prin disconfort în abdomenul superior și se mai numește dispepsie. Afecțiunea digestivă se manifestă prin senzația neplăcută că ești prea plin și apare, de obicei, după o masă copioasă. Dar poate fi și consecința unor boli sau un efect advers al medicamentelor. Tratamentele vizează atât eliminarea cauzei, cât și ameliorarea simptomelor.

Indigestia este o tulburare digestivă care, de cele mai multe ori, apare imediat după mesele abundente (cu alimente grase, prăjeli, condimente, băuturi alcoolice sau carbogazoase) și care produce dureri la nivelul abdomenului superior. O afecțiune comună – fiecare persoană se confruntă cu așa ceva cel puțin o dată în viață – indigestia se mai numește și dispepsie. În termeni populari, indigestia mai este cunoscută și ca „deranj la stomac”, dar acesta este mai degrabă un termen general, care acoperă un cumul de simptome ale tractului digestiv.

Pe scurt, indigestia apare atunci când mușchii și nervii tractul gastrointestinal (esofag, stomac, intestine subțiri, vezica biliară, colonul) nu mai funcționeză cum trebuie, iar această disfuncție duce la dureri. Și atunci când suntem stresați, cortizolul (hormonul stresului) poate modifica funcționarea în parametri normali a organismului. În cele mai multe cazuri nu este ceva serios, astfel că indigestia se poate trata acasă, existând diverse tratamente medicale sau naturiste la îndemână. De cele mai multe ori, este o problemă minoră, care se manifestă prin disconfort, durere în piept și senzație de greață, vărsături, sațietate precoce (te simți prea plin) sau balonat. Această afecțiune clinică are o evoluție limitată, dar poate prezenta posibile riscuri pentru complicații mai grave, ce pot dăuna calității vieții.

De cele mai multe ori, indigestia este confundată cu arsurile la stomac, însă modul în care afectează fiecare individ în parte diferă. Cu simptome care se pot resimți în diverse ocazii, măsurile de prevenție și de tratament pentru indigestie sunt utile pentru evitarea unor neplăceri. Astfel că pot fi ameliorate cu medicamente sau cu schimbări adoptate în stilul de viață.

Simptome ale indigestiei

Indigestia nu este o boală în sine, iar atunci când afectează sistemul digestiv apar mai multe simptome care se instalează (mai ales) după mese. Acestea pot varia de la o persoană la alta, cele mai comune semne ale unei indigestii fiind următoarele:
  • durere ușoară sau severă în abdomen;
  • disconfort la nivelul abdomenului superior;
  • senzație de arsură sau de căldură abdominală;
  • senzația că ești sătul sau prea plin, în timpul mesei sau imediat după ce ai mâncat;
  • balonare sau senzație de presiune;
  • stare de greață;
  • vărsături;
  • eructații (râgâieli) sau regurgitare în exces;
  • gaze intestinale;
  • gust acid resimțit în gură;
  • diaree sau constipație;
  • zgomote în stomac.

De câte tipuri este indigestia

Indigestia este un termen general, care acoperă o varietate de simptome gastrointestinale. Aceasta se poate clasifica în mai multe tipuri, după cum urmează:
  1. Dispepsia organică: apare atunci când există o cauză bine stabilită și simptomele sunt severe și continue. Este determinată de boli organice ale tractului gastrointestinal, iar printre cele mai comune cauze sunt ulcerul gastric și duodenal, refluxul gastroesofagian, bolile hepatice sau biliare, parazitozele (giardioza și ascaridioza) sau bolile pancreatice; se manifestă în 40% dintre cazuri.
  2. Dispepsia funcțională: apare atunci când nu s-a definit modul de producere a indigestiei. Acoperă un spectru mai larg de afecțiuni abdominale, iar stomacul nu mai poate accepta sau digera alimentele. Se poate referi la tulburări ale funcției motorii ale tractului gastrointestinal superior, posibil asociate cu anomalii ale senzației viscerale. Unii dintre factori psihosociali (cum ar fi stresul și evenimentele dificile din viață) sunt considerate responsabile pentru producerea de simptome, chiar dacă acestea pot să nu fie cauza principală a problemei; se manifestă în 60% dintre cazuri.
  3. Dispepsia datorată stilului de viață: se menține până la 3-4 zile. În principiu, afectează activitatea zilnică și apare mai ales ca urmare a unei alimentații necorespunzătoare.

Cauzele apariției indigestiei

Pentru indigestie s-au identificat mai multe cauze, cele mai multe fiind legate de stilul de viață. Printre cele mai întâlnite probleme producătoare de indigestie sunt incluse următoarele:
  • faptul că se mănâncă prea repede sau prea mult;
  • alegerile alimentare care includ consum de grăsimi sau mâncăruri picante;
  • consumul de cofeină, alcool, băuturi acidulate;
  • bolile digestive (gastrita, ulcerul peptic, boala celiacă, pietrele la rinichi, cancerul stomacal, blocajul intestinal, pancreatita) sau nondigestive (diabetul, hiperparatiroidismul, bolile renale, stările depresive sau de nervozitate, traumele emoționale);
  • administrarea de medicamente care au ca efect advers indigestia (analgezice, antibiotice, estrogen).

Factori de risc

Printre factorii de risc responsabili pentru indigestie se numără:
  • supraalimentarea sau ingerarea prea rapidă;
  • consumul de mâncare greu de digerat (mai ales la intervale dezordonate de timp);
  • inflamația vezicii biliare (colecistita);
  • iritații stomacale din diverse cauze;
  • intoleranța la lactoză;
  • sindromul de intestin iritabil;
  • aerofagia (atunci când se înghite și acumulează aer în partea inferioară a esofagului și superioară a stomacului);
  • anxietatea sau depresia;
  • fumatul sau diversele chimicale inhalate;
  • luarea mesei la ore prea târzii;
  • privarea de somn sau de odihnă;
  • infecția cu bacteria Helicobacter pylori;
  • obezitatea;
  • schimbările hormonale.

Complicații indigestie

În cele mai multe cazuri, dispepsia apare ocazional și deși nu are – de obicei – implicații majore, poate afecta calitatea vieții, pentru că te face să te simți inconfortabil sau te poate determina să mănânci mai puțin. Dar indigestia severă se poate agrava, ducând astfel la complicații precum:
  • strictura esofagiană sau îngustarea esofagului, care apare dacă se formează o arie de țesut cicatreal, care poate duce la dificultăți de înghițire și durere; apare dacă indigestia este provocată de refluxul de acid din stomac, care se scurge înapoi în esofag și irită mucoasa;
  • stenoza pilorică este cauzată de iritațiile pe termen lung ale mucoasei sistemului digestiv, de la acidul stomacal; apare atunci când trecerea dintre stomacul și intestinul subțire (cunoscut drept porus) se îngustează; dacă se instalează, atunci provoacă vărsături și împiedică digestia corectă a oricărui aliment pe care îl consumi;
  • peritonita apare când indigestia cronică descompune și infectează mucoasa tractului intestinal (iar peritoneul se deteriorează, ca urmare a expunerii repetitive la acidul stomacal).

Când să mergi la doctor?

Foarte multe persoane care suferă de indigestii ocazionale apelează la remedii care le ajută să calmeze simptomele neplăcute. Însă ar trebui să îți consulți medicul pentru orice probleme de sănătate ai, mai ales dacă simptomele indigestiei persistă o perioadă îndelungată și bifezi și următoarele:
  • ai peste 45 de ani;
  • ai un istoric familial de probleme gastrice;
  • fumezi în cantități mari;
  • iei pastille în mod regulat;
  • ai dureri severe și prelungite în piept;
  • ai scăderi inexplicabile și bruște de greutate;
  • observi că materiile fecale proprii sunt închise la culoare;
  • simți dureri de spate;
  • ai vărsături repetate sau însoțite de sânge;
  • simți dificultăți la înghițirea mâncării;
  • ai respirația îngreunată;
  • transpiri abundent.

Diagnostic

În funcție de vârsta pacientului și de durata simptomelor, se poate stabili un diagnostic de indigestie. Există mai multe opțiuni pentru asta:
  • studii de laborator: teste de sânge, teste de scaun, teste pentru boala celiacă, teste de intoleranță la lactoză, teste serologice, teste coproparazitologice pentru Giardia, testarea pentru infectarea cu bacteria H. pylori;
  • studii imagistice: endoscopie digestivă superioară (cea mai folosită procedură), ecografia vezicii biliare, radiografia sau tomografia simplă (toracică, abdominală, baritată).

Variante de tratament

Tratamentul pentru indigestie depinde de cauze și de gravitatea simptomelor. Dacă simptomele sunt ușoare și rare, modificarea stilului de viață le vor ușura. Acest lucru implică, de obicei, consumul a mai puține alimente grase sau picante și mai puțină cofeină, alcool și ciocolată. Cel puțin 7 ore de somn în fiecare noapte pot ajuta, de asemenea, la scăparea de o indigestie ușoară. Indiferent de varianta pentru care optezi în tratarea indigestiei, ține cont că ai nevoie de un consult la medicul specialist, cel care este în măsură să îți dea indicațiile necesare.

Ca remedii pentru indigestie, poți alege dintre:

Tratamente homeopate

, care se bazează pe administrarea unor substanțe ce provoacă reacții puternice, cum ar fi:
  • pedicuța sau piciorul lupului (Lycopodium), care va ameliora senzația de plenitudine și va elimina toxinele, fiind recomandată mai ales celor care suferă de flatulență;
  • cărbunele vegetal sau cărbunele de lemn (Carbo vegetabilis) se recomandă persoanelor care au dezgust față de consumul de grăsimi, carne sau lapte; ca tratament pentru indigestie, va îmbunătăți aversiunea față de astfel de alimente și va ameliora disconfortul și durerile la stomac;
  • colubrina sau turta lupului (Nux vomica) se recomandă când senzația de greutate în stomac persistă multă vreme după masă, iar în gură se simte un gust acru sau amar; este un tratament pentru indigestie indicat mai ales în timpul sarcinii;
  • ipeca (Cephaelis ipecacuanha sau Psychotria ipecacuanha) poate funcționa când indigestia se manifestă și prin greață, paloare sau transpirații alternative (de cald și rece), iar crampele sunt însoțite de diaree;
  • adepții medicinei tradiționale chinezești recomandă ca în cazul indigestiei să se apeleze la derivate din bujor chinezesc (Paeonia lactiflora), hibiscus (Hibiscus sabdariffa) sau urechelniţa falcată (Bupleurum chinense).

Administrarea de medicamente

, după consultarea cu doctorul care se ocupă de cazul tău. Specialistul îți va putea indica, în cazul unei indigestii, tratament cu:
  • antiacizi sau medicamente care reduc nivelul acidului stomacal (ca primă linie de tratament);
  • inhibitori ai pompei de protoni (IPP);
  • medicamente prokinetice (dacă stomacul se golește lent), care vor stimula activitatea gastrointestinală;
  • antibiotic (dacă se dovedește că este infecție cu bacteria H. Pylori);
  • antidepresive (dacă starea mentală este cauza indigestiei).

Remedii naturiste pentru indigestie

, cum ar fi următoarele:
  • menta relaxează mușchii, are efect antiseptic și ajută la digestia grăsimilor, tratând și simptomele indigestiei (cum ar fi durerile abdominale și flatulența); se vor administra fie 5 picături de ulei esențial/zi, fie 3 cești de ceai de mentă/zi (preparat din 5 grame plantă uscată în 200-250 ml apă fiartă, după mese);
  • ceaiul de busuioc se face prin infuzie (2 grame la 250 ml apă fiartă;2-3 căni zilnic), pentru că va conferi beneficii carminative și va stimula digestia, grație uleiurilor volatile; în plus, este antivomitiv și antiseptic;
  • rozmarinul se poate consuma sub formă de pulbere (1/2 linguriță rasă, de 4 ori/zi, pe stomacul gol) sau ca infuzie (2 căni/zi, cu jumătate de oră înainte de masă,ceai dintr-o linguriță cu vârf de plantă, la 250 ml de apă clocotită); sub formă de ceai, rozmarinul induce starea de sațietate și ajută la procesul de digestie;
  • păpădia stimulează secreția digestivă, iar pentru reducerea rapidă a indigestiei se vor consuma ca atare 2-3 tije proaspete de crenguțe, gustul amar urmând să stimuleze fluxul de bilă;
  • odată mestecate, rădăcinile plantei medicinale de gențiană vor elimina senzația de greutate și apăsare din stomac; aceasta este considerată cea mai amară substanță din lume;
  • feniculul consumat sub formă de ceai preparat din 2 lingurițe (o cană înainte, alta după masă) va accelera digestia și va elimina senzația de balonare, având și proprietăți antiseptice si carminative;
  • ceaiul de mușețel, consumat în fiecare dimineță sau la nevoie, va combate iritațiile de la nivelul mucoasei tractului digestiv, iar indigestia va fi tratată grație efectului antiinflamator;
  • consumul de condimente care ajută la asimilarea alimentelor sau la stimularea digestiei (ghimbir, cardamom, coriandru).

Suplimente alimentare

care ajută în cazul indigestiei:
  • Gastrocalmin, comprimate masticabile cu gust de mentă, care conțin carbonat de calciu, carbonat de magneziu, extract din rădăcină de lemn dulce, extract din flori de mușețel,toate având rol în menținerea confortului digestiv și în a evita indigestia;
  • ColonHelp este un detoxifiant și reglator intestinal, care stimulează secrețiile gastrice și digestive; este un ajutor de nădejde în cazul indigestiilor, grație conținutului de coriandru (recomandat pentru eliminarea gazelor intestinale și balonării);
  • Cărbunele medicinal este preferat în cazul indigestiilor, având acțiune antidiareică; ușurează disconfortul abdominal, lipindu-se de acizii responsabili de indigestie, când suferi de flatulență; se va lua la nevoie sau după fiecare masă, ca măsură preventivă;
  • Turmeric Root Extract este un tonic al sistemului digestiv; se va administra o singură capsulă vegetală pe zi, ajutând la prevenirea balonării sau a formării de gaze intestinale;
  • Carbodigest se ia în cazul indigestiei însoțite de crampe abdominale; conține cărbune vegetal, anason, fenicul, uleiuri esențiale de mușețel și mentă; se vor administra 1-2 capsule de 3/zi;
  • Digest Complet susține buna funcționare a tractului gastrointestinal, iar asta îl face să fie indicat în cazul indigestiei, pentru că diminuează senzația de disconfort abdominal asociat afecțiunii;
  • Capsulele Digestie Ușoară 100% naturale conțin frunze de dafin (stimulează digestia, au proprietăți carminative, antispastice, detoxifiante, sunt utile în indigestii și balonări), fructe de coriandru, rizomi de obligeană, rizomi de ghimbir, extract de caric, extract de ananas;

Alte tratamente

folosite pentru indigestie, mai mult sau mai puțin convenționale:
  • hidroterapia de colon este o metodă naturală și nedureroasă, prin care se curăță în profunzime intestinul gros; este indicată în cazul indigestiei pentru că, printre multiplele beneficii, reglează tranzitul intestinal, reduce balonarea, controlează apetitul și greutatea;
  • masajele terapeutice de relaxare sau reflexoterapia, pentru că ajută la ameliorarea unor boli ale sistemului digestiv, printre care și indigestia, prin aplicarea de presiune pe diferite puncte din zone ale corpului; o altă tehnică holistică de vindecare din aceeași arie este și terapia Bowen, care poate trata și ea indigestia;
  • yoga sau meditația te relaxează și reduce stresul și episoadele de anxietate, uneori responsabile de debutul indigestiei; anumite elemente de yoga, făcute corect, poziționează mușchii abdomenului astfel încât să elibereze excesul de gaze din tractul gastrointestinal și să reducă balonarea;
  • terapia psihologică este recomandată persoanelor cu dispepsie funcțională și poate ajuta la gestionarea aspectelor cognitive ale indigestiei;
  • biofeedback-ul, ca terapie de relaxare minte-corp;
  • hipnoterapia sau terapia prin hipnoză poate rezolva tulburările digestive, indigestia fiind una dintre problemele care răspund la tratament;
  • acupunctura echilibrează funcționarea organismului și ajută în cazul a diverse tulburări, printre care și indigestia.

Prevenirea indigestiei

Instalarea indigestiei se poate preveni prin mijloace la îndemână, cum ar fi:
  • să eviți să mănânci cu gura deschisă;
  • mesele trebuie să fie în cantități mici și la intervale mari de timp (ideal ar fi cinci mese/ zi, împărțite în porții mici)
  • să se evite consumul de alimente și băuturi care fermentează sau cele care favorizează producția de acid gastric;
  • să nu se poarte haine strâmte similare unui corset;
  • să nu se facă sport imediat după ce s-a mâncat;
  • apa să fie consumată în cantități considerabile, eliminând acizii din stomac;
  • alimentele grase să fie înlocuite cu cele sănătoase;
  • tutunul și alcoolul să fie reduse sau eliminate;
  • menținerea unei greutăți corporale optime pentru a nu se pune presiune pe abdomen;
  • băuturile cu gheață trebuie evitate pentru că alimentele reci pot afecta procesul de digestie;
  • administrarea de suplimente alimentare care reduc tulburările digestive și absorb vitaminele liposolubile, mineralele și aminoacizii;
  • stresul și anxietatea să fie ținute sub control;

Știați că…?

  • Cuvântul „dispepsie” este compus din cuvintele grecești „dys” (care înseamnă„rău” sau „dificil”) și „pepsis” (care se traduce prin „digestie”)?
  • Între 25-40 % dintre adulți suferă de dispepsie recurentă, în zonele industrializate din lume?
  • Indigestia este frecvent confundată cu sindromul de colon iritabil sau cu arsurile la stomac.
  • Cele mai multe episoade de indigestie nu au nevoie de tratamente medicale?
  • În cele mai multe cazuri, laptele este alimentul cel mai adesea eliminat din dieta celor care dezvoltă indigestii, iar asta poate duce la un aport inadecvat de calciu și chiar la osteoporoză?
  • Simptomele resimțite în cazul indigestiei pot afecta relațiile interpersonale, mai ales pe cele dintre parteneri?
  • Simptomele de disconfort în abdomenul superior pot afecta 4 din 10 persoane în fiecare an?
  • Multe femei se confruntă cu această afecțiune în timpul sarcinii, mai ales în ultimul trimestru?
Evaluează această afecțiune:
Generați un alt cod securizat=