Cătina

Cătina, populară încă din Antichitate, este un arbust fructifer originar din Asia de Sud, folosit în special în medicina tradițională chineză. În țara noastră, ea se regăsește în flora spontană din zonele subcarpatice din Moldova și Muntenia, din bazinul Siretului și până la Olt.

• Cătina de garduri (Lycium halimifolium, familia Solanaceae)
• Cătina mică (Myricaria germanica, familia Tamaricaceae)
• Cătina roșie (Tamarix ramosissima, familia Tamaricaeae)
• Cătina albă (Hippophae rhamnoides, familia Elaeagnaceae)

Cătina este folosită atât pentru consum cât și în scop decorativ. Cea folosită pentru consum este cătina alba (Hippophaë rhamnoides).

Cătina este ajutorul excelent în multe afecțiuni datorită conținutului său bogat în nutrienți cu proprietăți medicinale.

Cătina are o cantitate extrem de mare de vitamina C. Din acest punct de vedere este comparabilă cu măceșele și conține o cantitate mult mai mare de vitamina C decât citricele.

Valori nutriționale (pentru 100 grame)

Valori nutriționale

Vitamine

- vitamina C (250-333 mg / 100 g)
- vitaminele: B1, B2, B6, B9, A, E, D, K și P

Ulei

- ulei din semințe (7,69-13,7%)
- ulei în pulpa fructului (19,2-29,1%)
- conținut de fitosterol în uleiul din semințe (3,3-5,5%)

Minerale

Alţi nutrițeni

Cum se conservă cătina

Recoltarea se face începând din luna august până la primul îngheț, după care conținutul de vitamina C începe să scadă. Uscarea fructelor de cătină se face direct pe ramuri, la temperaturi destul de mari, 40-50 de grade Celsius, în caz contrar existând riscul să intre în fermentație, ceea ce le va altera proprietățile terapeutice. Uscarea durează până când fructul de cătină capătă aspectul și consistența unei stafide - semn că va putea fi conservat peste iarnă.

Preparate din cătina

Pulbere de cătină

Se obţine foarte ușor din fructele uscate, care se macină cu râșnița electrică, după care se depozitează într-un recipient de sticlă, în locuri răcoroase.

De regulă, se administrează o linguriță rasă de pulbere, de trei-patru ori pe zi. Pulberea se ia pe stomacul gol, se ține sub limbă câteva minute, după care se înghite cu apă. Pentru persoanele mai pretențioase la gust, pulberea de cătină se amestecă cu miere - o linguriță de cătină la o linguriță de miere.

Suc/sirop proaspăt de cătină

Suc proaspăt de cătină se obține prin zdrobirea fructelor proaspăt culese, cu ajutorul unei linguri de lemn (contactul cu metalul duce la degradarea anumitor vitamine). Zdrobirea se face într-un vas de porțelan, până când se formează o pastă, care va fi consumată imediat, pentru a nu se oxida. Un randament mai bun la producerea sucului, se poate obține cu ajutorul unui storcător cu ax melcat, cu turații cât mai mici 40-60 rpm (pentru a nu produce încălzire) și cu sită construită din materiale antioxidante.

Sucul de cătină, fiind foarte concentrat, în general se bea diluat în apă, însă poate fi consumat și ca atare.

Pentru a fi păstrat mai mult timp, se poate face sirop de cătină cu miere, îndulcit cu miere de albine, aceasta având și rol de conservare. Recomandăm în general siropurile făcute la rece îndulcite cu miere și nu făcute prin fierbere sau pasteurizare. Pasteurizare este o metodă mai bună față de fierberea îndelungată, deoarece siropul este adus la o temperatura înaltă pentru scurt timp și apoi răcit. Dezavantajul siropurilor făcute la rece, fără a fi supuse unui proces termic, este durata de valabilitate mai scurta și faptul ca trebuie neapărat păstrate la frigider.

Sucul proaspăt de cătină se conservă prin combinare cu miere - la o parte de suc se adaugă două părți de miere, după care se amestecă bine cele două componente, până când se formează o pastă omogenă. Siropul de cătină se păstrează în locuri întunecoase și răcoroase și se administrează din el 4-6 lingurițe pe zi, în cure de lungă durată.

O alta metodă de păstrare a sucului fresh de cătină este congelarea acestui în recipiente cât mai mici, pentru a se consuma cât mai rapid 1-2 zile...

Alte ingrediente care pot fi folosite în acest suc sunt: lămâie, lime, ghimbir, tinctura de propolis

• Suc de cătină cu lămâie și miere
• Suc de cătină cu ghimbir, lămâie și miere
• Suc energizant de cătină și aronia cu ghimbir, lime și miere

Macerate din cătină

Aici vorbim despre renumita rețetă de cătină cu miere la borcan, ceva simplu de făcut acasă, efectiv se pun boabele de cătină într-un borcan, peste care se adaugă miere și se lasă la macerat. O idee interesanta este adăugarea ghimbirului proaspăt în aceasta rețetă: "Macerat de cătină cu ghimbir și miere".

Alte idei interesante pentru a îmbogăți acest macerat sunt adăugarea unor ingrediente precum: tinctura de propolis, polen crud.

Ulei de cătină

Ulei de cătină mai este denumit și aurul lichid

Fructul de cătină, mai ales coaja, conține 2 până la 8% ulei gras cu proprietăți terapeutice puternice. Acest ulei este bogat în vitaminele A și E, care sunt foarte ușor asimilabile în această formă. El are efecte regenerante, de întinerire și este folosit atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea multor boli. Se administrează, de regulă, la adulți - câte 20 de picături, de trei ori pe zi, iar la copiii peste un an - câte 5 picături, de trei ori pe zi.

Uleiul de cătină este unul dintre singurele alimente vegetale cunoscute care poate furniza toți cei patru acizi grași omega: omega 3, omega 6, omega 7 și omega 9.

Descoperă pe site-ul nostru rețeta de obținere prin transfer a uleiului de cătină.

Ceai de cătină

Infuzia de cătină se prepară dintr-o lingură de fructe zdrobite la 250 ml de apă clocotită. Se lasă 30 de minute, după care se bea fracționat, pe parcursul întregii zile.

O alta metodă de pentru prepararea ceaiului de cătină este folosirea fructelor de cătină uscate sau chiar folosirea pulpei de cătină, rezultata în urma preparării sucului de cătină.

Poți încerca să prepari rețetele recomandate de noi pentru ceai de cătină sau ceai tonic de aronia și cătină.

Extractele în apă obținute din cătină sunt mai puțin eficiente, deoarece vitaminele A, E, F se pierd, nefiind hidrosolubile.

Beneficiile cătinei

Energizant și vitaminizant

Cătina este un bun tonifiant general. Datorită creșterii rezistenței la agenții patogeni, crește și rezistența la efort. Energizant puternic, dă rezultate rapide în recuperarea energiei după efort fizic și intelectual. Scade durata de convalescență după boală.

Este un supliment alimentar care contribuie la starea de bine și de sănătate și un foarte bun antianemic.

În caz de anemie se recomandă pulbere de cătină, câte o linguriță rasă de 3-4 ori pe zi, în cure de câte o lună.

Stimulează sistemul imunitar

Datorită conținutului ridicat de flavonoizi din ulei, preparatele din cătină îți pot întări sistemul imunitar crescând rezistența la boli. Concentraţia mare de vitamina C, face ca cătina sa fie considerată protectorul natural al sistemului imunitar.

Cătina este recomandată în cazul afecțiunilor de răceală sau gripă, întărind în primul rând capacitatea naturală a organismului, apoi prevenind complicațiile prin efectele sale anti-bactericide. Se iau preventiv 4-5 lingurițe de sirop de cătină pe zi, pe stomacul gol, în cure de minim trei săptămâni. Odată afecțiunea declanșată, se iau până la 10-12 lingurițe de sirop de cătină pe zi, pentru a hrăni organismul și a-l ajuta să se apere eficient.

Cătina cu miere de albine macerată la borcan este o combinație excelenta pentru creșterea imunității organismului, mai ales în apropierea sezonului rece. Descoperă pe site-ul nostru rețeta pentru macerat de cătină sau macerat de cătină cu ghimbir.

Protejează ficatul

Cătina conține grăsimi sănătoase, vitamina E și carotenoizi, toate acestea putând proteja celulele ficatului de daune.

Consumul de fructe sau extracte de cătină ar putea scădea colesterolul „rău” și crește colesterolul „bun” la persoanele cu colesterol ridicat sau boli ale ficatului gras care nu sunt cauzate de consumul de alcool.

Sucul de cătină administrat proaspăt, o jumătate de pahar pe zi, are efecte benefice asupra ficatului. În absența sucului proaspăt, un substitut foarte bun este și siropul, din care se ia o lingură de 3-4 ori pe zi, înainte de mesele principale.

Tratează ulcerul

S-a dovedit că uleiul de cătină are multe beneficii pentru persoanele care suferă de ulcere digestive. Cercetările indică faptul că uleiul de cătină crește repararea mucoasei în intestin, inhibă lichidul gastric, promovează vindecarea rănilor și previne deteriorarea mucoasei. Acest lucru este deosebit de important la pacienții care suferă de probleme de sănătate digestivă, deoarece mucoasa intestinală acționează ca un strat protector în tractul digestiv, iar o mucoasă intestinală deteriorată poate duce la infecții și la dezvoltarea potențială a bolilor cronice.

Protejează inima și scade tensiunea arterială

Semințele și frunzele de cătină sunt bogate în quercetină, un flavonoid legat de scăderea tensiunii arteriale și de un risc redus de boli de inimă.

Antioxidanții săi pot ajuta la reducerea factorilor de risc de boli de inimă, inclusiv cheaguri de sânge, tensiune arterială și niveluri de colesterol din sânge.

Uleiul de cătină îmbunătățește semnificativ nivelul de colesterol bun, ajutând la reducerea nivelului de colesterol rău și menținerea echilibrului dintre aceste elemente. Prin eliminarea colesterolului rău, poți reduce șansele de ateroscleroză, infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale, deoarece există risc mai redus de blocaj în arterele și vasele de sânge. Prin urmare, tensiunea arterială este redusă, astfel reducându-se și tensiunea în întregul sistem cardiovascular.

Pulberea de cătină, 1 linguriță administrată de patru ori pe zi pe stomacul gol, ajută la menținerea sănătății, a elasticității și a integrității vaselor de sânge.

Cele mai spectaculoase efecte se obțin cu un preparat format dintr-o linguriță de pulbere de cătină, una de polen și una de miere. Se iau 4 lingurițe pe zi din această combinație. Persoane care au fragilitate capilară pronunțată pot elimina acest neajuns după două luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienții care au sechele după accidente vasculare se pot recupera mai rapid cu ajutorul acestui remediu.

Îmbunătățește vederea

Carotenoizii sunt alți compuși antioxidanți importanți care se găsesc în boabele de cătină. Aceștia au rolul de a proteja vederea. Carotenoizii sunt capabili să încetinească evoluția degenerescenței maculare și pot preveni dezvoltarea cataractei, pe lângă îmbunătățirea vederii pe timp de noapte.

Previne diabetul

Cătina poate contribui la îmbunătățirea secreției de insulină și a sensibilității la insulină, ambele putând proteja împotriva diabetului de tip 2.

Adjuvant în boli grave (cancer, leucemie, scleroză în plăci)

Pulberea de cătină, luată câte 1/2 - 1 linguriță înainte de masă, mărește apetitul, puterea de digestie, stimulează rezistența și capacitatea de regenerare a organismului. Mai ales bolnavii care suferă de intoxicație medicamentoasă, care țin regimuri alimentare restrictive ar trebui să consume acest preparat.

Pe lângă faptul că are proprietăți antiinflamatorii, cătina s-a dovedit a fi utilă și în prevenirea dezvoltării tumorilor. Conținutul ridicat de antioxidanți din cătină este ceea ce ajută la prevenirea cancerului. Antioxidanții dezmembrează radicalii liberi care circulă în organism prin atașarea la aceștia și îndepărtarea legăturii lor de hidrogen (saturat). Acest lucru ajută la îmbunătățirea mediului sau a nivelului de pH al corpului și previne apariția probabilității de acidoză, care poate fi în detrimentul sănătății generale a unei persoane.

Ameliorează depresia

Administrarea regulată a cătinei mărește în timp nivelul de serotonină din creier. Serotonina este un neurotransmițător care induce o stare de curaj calm, foarte util celor care se confruntă cu depresii sau stări de teamă. Creșterea nivelului serotoninei prin tratamentele cu cătină micșorează simțitor numărul recidivelor bolilor psihice, dar și al sinuciderilor, al actelor antisociale etc. Se fac cure îndelungate (6 luni) cu pulbere de cătină: 1 linguriță de patru ori pe zi.

Protejează pielea

Uleiul de cătină îți poate ajuta pielea să se vindece de răni, arsuri solare, degerături și escare. De asemenea, poate favoriza elasticitatea și proteja împotriva uscăciunii.

Cătina este radioprotectoare, fotoprotectoare (oferă protecție pentru plajă), cicatrizant puternic. Are efect pozitiv în cazul unei proaste circulații periferice. Aplicat pe piele, uleiul de cătina are efecte de filtrare a razelor ultraviolete și a altor tipuri de radiații cu efecte nocive asupra pielii.

Efecte benefice cătină

Efecte adverse cătină

• Poate încetini coagularea sângelui. Nu ar trebui consumată în paralel cu administrarea de medicamente anticoagulante şi anti-plachetare precum Aspirina, Diclofenacul sau Ibuprofenul.
• Persoanelor ce urmează să aibă o intervenție chirurgicală le este indicat să oprească consumul de cătină pentru a evita riscul de sângerare abundentă.
• Nu consuma cătină dacă suferi de alergii, astm, colecistită sau pancreatită acută.
• Poate face ca tensiunea arterială să devină prea scăzută la persoanele cu tensiune arterială scăzută.
• Evită utilizarea în timpul sarcinii sau alăptării.

Știai că…?

• Cătina este supranumită “ginsengul românesc”
• Uleiul de cătină mai este denumit și “aurul lichid”
• Produsele din cătină au fost utilizate și de către astronauții sovietici deoarece, pe lângă proprietățile revigorante, cătina crește rezistența organismului la radiațiile cosmice.