Colesterolul mărit

Colesterolul este un tip de lipidă (substanță organică cerată, asemănătoare grăsimii, care este insolubilă în apă). Produs în mod natural de ficatul uman și ingerat prin alimentație, colesterolul este vital formării membranelor celulare, anumitor hormoni, acizilor biliari digestivi și Vitaminei D. Dar, când ajunge la un nivel prea mare și se depozitează în vasele de sânge, colesterolul poate ajunge să blocheze circulația prin artere, să formeze cheaguri și să provoace boli cardiovasculare: de inimă, infarct, accident vascular cerebral.

Colesterolul este transportat prin sânge, în care nu este solubil, sub formă de lipoproteine (particule compuse din grăsime și proteine). Acestea pot avea densitate scăzută (colesterolul „rău”/LDL) sau mare (colesterolul „bun”/ HDL). Dacă sângele tău conține prea mult LDL, ai colesterolul mărit sau ridicat, situație în care – din păcate – nu vei avea simptome evidente, de aceea este importantă verificarea nivelului de colesterol la medic, prin analize medicale regulate.

Colesterolului mărit i se spune, în termeni medicali, dislipidemie sau hipercolerolestemie. Acesta este rezultatul unui stil de viață nesănătos (din punct de vedere alimentar și din care lipsește sportul regulat), dar poate fi și moștenit genetic. Acesta poate fi prevenit și tratat, prin mai multe metode.

Tipuri de grăsimi din sânge

Prin sângele nostru circulă grăsimi numite lipide, care au un rol esențial în organism și care dăunează, în exces. Acestea sunt substanțe produse de către ficat și acumulate din alimentație:

• colesterolul: folosit de organism la nivel celular și hormonal;
• trigliceridele: când consumi mai multe calorii decât are nevoie corpul tău, acesta le transformă în trigliceride, care constituie o sursă de energie și sunt stocate în celulele grase.

Ce este colesterolul și ce rol are el în corp?

Colesterolul este o substanță benefică și nocivă, în același timp. Dacă ajunge la o concentrație prea mare în sânge, devine periculos. Când are un nivel normal în organism, este esențial pentru 4 funcții vitale, necesare supraviețuirii umane:

• menține structura pereților celulari;
• contribuie la crearea acizilor biliari digestivi, în intestin;
• contribuie la crearea anumitor hormoni (progesteron, aldosteron, cortizon, estrogen și testosteron);
• contribuie la sintetizarea Vitaminei D.

Tipuri de colesterol

În funcție de tipul de lipoproteină care îl transportă prin sânge, principalele tipuri de colesterol sunt:

• colesterolul „bun” sau lipoproteinele cu densitate mare (HDL): constituie 20-30% din colesterolul total; aceste lipoproteine adună colesterolul în exces din sânge și îl duc înapoi la ficat, pentru a fi descompus și eliminat din corp; ajută organismul să combată bolile asociate colesterolului mărit;
• colesterolul „rău” sau lipoproteinele cu densitate scazută (LDL): constituie 60-70% din colesterolul total; transportă colesterolul prin sânge și, în timp, se adună pe pereții arteriali, îngustându-i, întărindu-i și ducând la apariția diverselor boli.

Cauze sau factori de risc pentru colesterolul mărit

Ficatul nostru produce în mod natural tot colesterolul LDL de care avem nevoie, dar comportamentul uman și factori independenți de acesta pot afecta nivelul de colesterol. Excesul acestuia este cauzat de:

• un stil alimentar nesănătos: consumul în exces de produse bogate în zahăr adăugat, grăsimi saturate și trans, procesate, prăjite și de origine animală, singurele care conțin colesterol – carne, lactate, ouă;
• lipsa activității fizice: determină scăderea nivelului de HDL și a mărimii particulelor de LDL, făcându-le mai nocive;
• greutatea în exces și/sau obezitatea: provoacă un nivel crescut al trigliceridelor; un indice de masă corporală de 30 sau mai mare îți crește riscul de colesterol mărit;
• fumatul sau expunerea la fumul de țigară: determină reducerea nivelului de HDL și afectează pereții vasculari, făcându-i mai predispuși la acumularea de depozite de grăsime;
• moștenirea genetică: colesterolul crescut poate fi moștenit în familie, ca și hipercolesterolemia familială, boală declanșată de o mutație genetică și manifestată printr-un nivel de LDL crescut și afectare cardiovasculară cu debut precoce;
• vârsta: chimia organismului se schimbă odată cu înaintarea în vârstă, ficatul fiind din ce în ce mai puțin eficient la eliminarea LDL-ului, iar riscul de colesterol mărit crește;
• medicamentele care cresc LDL-ul și scad HDL-ul: progestine, steroizi anabolici și corticosteroizi;
• alte boli: de rinichi, de ficat, sindromul ovarelor polichistice, diabetul, hipotiroidismul, dependența de alcool) menopauza sau sarcina.

Complicații ale colesterolului mărit

Acumulându-se pe pereții arteriali, în timp, și restricționând circulația sangvină spre inimă, creier și restul corpului, colesterolul mărit poate crește riscul dezvoltării de:

• cheaguri de sânge și hipertensiune;
• boală coronariană/cardiopatie ischemică (care se manifestă prin angină pectorală = dureri la nivelul brațului sau pieptului, în momentele stresante sau de activitate fizică intensă);
• ateroscleroză (este provocată de îngustarea arterelor și un flux sangvin diminuat);
• atac de cord/infarct;
• atac ischemic tranzitoriu și atac vascular cerebral;
• boală arterială periferică;
• pancreatită acută;
• calculi biliari și boli renale cronice.

Simptome ale colesterolului mărit

Dislipidemia nu se manifestă concret, prin simptome alarmante sau specifice, deci poți avea colesterolul crescut fără a ști asta. Excesul de grăsime este depozitat de corp pe interiorul arterelor și abia când situația de agravează și apar probleme cardiace, care pot pune viața în pericol, persoana în cauză poate ajunge la medic. Doar un test de sânge îți poate spune cum stai la acest capitol. Asta înseamnă că analizele medicale periodice sunt singura soluție pentru a ține în frâu nivelul colesterolului, a ști din timp ce riscuri ai și a preveni bolile grave.

Reține că este este important să ai un nivel normal de colesterol pe parcursul întregii vieți: dacă descoperi la bătrânețe că este mărit, tratamentul este mai dificil decât ar fi fost prevenția. Schimbările în stilul de viață făcute la o vârstă înaintată nu au același impact asupra nivelului colesterolui ca cele făcute în tinerețe.

Când trebuie să mergi la doctor?

Cât de des ar trebui să îți verifici nivelul de colesterol din sânge? Copiii și adolescenții fără factori de risc (sedentari, obezi, cu istoric familial, cu boli cardiace) sunt, de obicei, testați între vârstele de 9-11 ani, respectiv 17-19 ani. De-a lungul timpului, corpul uman produce mai mult colesterol, deci toate persoanele de peste 20 de ani ar trebui sa-și măsoare nivelul cel puțin o dată la 5 ani. Medicii recomandă testarea mai frecventă în cazul bărbaților de peste 35 de ani, a femeilor de peste 45 de ani, a persoanelor ale căror analize nu au avut valori normale și au anumiți factori de risc.

Nivelul de colesterol total fluctuează de-a lungul zilei, de aceea analizele de profil se fac mereu dimineața, pe stomacul gol. Setul de analize de sânge care măsoară nivelul colesterolului se numesc profil lipidic și includ măsurarea:

• colesterolului total: pentru adulți, nivelul normal este unul de sub 200 de mg/decilitru;
• colesterolului „rău”/LDL: pentru adulti, nivelul normal este unul sub 100 mg/decilitru;
• colesterolului „bun”/HDL: pentru adulti, nivelul normal este unul între 40-60 mg/decilitru;
• trigliceridelor: nivelul normal este unul mai mic de 150 mg/decilitru, pentru adulți.

Cum poți scădea nivelul colesterolului

Având în vedere că dislipidemiile sunt provocate, în mare parte, de stilul de viață (factor care poate fi controlat), pot fi tratate prin modificarea acestuia. În plus, colesterolul crescut este combătut de medici prin medicație sau tratat la domiciliu, cu ajutorul unor remedii naturale. Specialiștii în domeniu spun că schimbările la nivelul stilului de viață pot reduce nivelul de colesterol cu până la 20%, dar asta depinde de la o persoană la asta: în medie, doctorii le dau pacienților 3 luni la dispoziție, pentru a vedea ce modificări apar.
Descoperă mai jos care sunt metodele recomandate apropo de tratarea colesterolului mărit (primele trei și ultima pot fi utilizate și pentru a preveni dislipidemiile)!

Alte alegeri alimentare:

• limitează aportul de alimente bogate în zahăr rafinat, grăsimi trans și saturate (alimente procesate, prăjite, bogate în carbohidrați = fast-food, carne roșie, organe, cârnați, salam, lactate grase, ouă, dulciuri din comerț, produse bogate în ulei de palmier, unt de cacao, uleiuri hidrogenate, margarină, ulei de cocos);
• consumă mai multe surse slabe de proteine (pui, pește, leguminoase);
• alege mai des produse bogate în acizi grași esențiali Omega-3, care pot reduce nivelul de LDL și de trigliceride (somon, ton, sardine, macrou, nuci, migdale, semințe de in, avocado);
• mănâncă o varietate mare de produse bogate în fibre (fructe, legume, cereale integrale);
• gătește la cuptor, la grill sau fierbe alimentele.

Mișcare și sport făcute cu regularitate:

Un stil de viață sedentar poate contribui la un nivel mai mare de colesterol „rău” și unul mai mic de colesterol „bun”. Exercițiile aerobice îți ajută organismul să crească nivelul de HDL, care este important când vine vorba despre protejarea împotriva bolilor cardiovasculare. În plus, sportul te ajută să scapi de kilogramele în plus: o reducere de doar 10% a greutății poate îmbunătăți nivelul de colesterol. Optează pentru 150 de minute de sport/săptămână sau 30 de minute/zi: alergare ușoară/jogging, mers cu bicicleta, dans, înot, aerobic. Chiar și grădinăritul intens îți pune mușchii și sângele în mișcare, ajutându-ți nivelul colesterolului să scadă.

Renunțarea la fumat și la alcool:

Fumatul scade nivelul de colesterol HDL și crește riscul de boli coronariene, deci renunță la țigări și nu mai sta în preajma persoanelor care fumează (nici fumatul pasiv nu este bun). Cercetările arată că un consum ridicat de alcool reduce nivelul de colesterol „bun”, crescându-l pe cel al trigliceridelor.

Tratament medicamentos:

Medicul îți poate prescrie o varietate de medicamente destinate să combată colesterolul mărit: statine, inhibitori ai absorbției colesterolului, sechestranți de acizi biliari (rezine), suplimente care conțin monacolină K (pe bază de drojdie de orez roșu) sau niacină (Vitamina B3, destinată pentru a combate trigliceridele crescute; când acestea scad, se reduce și valoarea LDL-ului, crescând în același timp cea a colesterolul HDL-ului).

Remedii naturale care pot scadea colesterolul:

Remediile naturale pot constitui și ele o soluție când vine vorba despre scăderea colesterolului. Dar anumite terapii alternative pot interfera cu tratamentul medicamentos și avea efecte secundare nocive. De aceea, înainte de a încerca o metodă alternativă de tratament, cere sfatul doctorului tău, care îți cunoaște istoricul medical și este cel mai în măsură să ia decizii apropo de sănătatea ta!

Poți încerca următoarele remedii naturale, pentru a combate colesterolul mărit:

• rădăcina de Astragalus (Astragalus propinquus sau „huang qi”, în chineză): este o plantă din familia Fabaceae (înrudită, prin urmare, cu fasolea, soia, mazărea, năutul, alfalfa/lucerna, alunele de pământ și carobul/roșcovul); una dintre cele 50 de plante fundamentale din medicina tradiționala chineză, Astragalus are proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii, este considerată a fi o „plantă adaptogenă” (care protejează organismul de stres) și unele studii sugerează că poate ajuta inima;
• păducelul (Crataegus monogyna): frunzele, florile și fructele acestui arbust din familia trandafirilor (Rosaceae) au fost folosite ca remediu împotriva problemelor cardiace încă din timpul Imperiului Roman;
• semințele de in (Linum usitatissimum): sunt folosite de mii de ani în medicina ayurvedică, iar Carol cel Mare le ordona supușilor să le consume, pentru a fi sănătoși; semințele și uleiul de in conțin un nivel ridicat de acid alfa-linoleic (ALA), un tip de Omega-3 care poate reduce riscul de boli de inimă, iar unele cercetări arată că aceste semințe pot reduce colesterolul; semințele de in se consumă măcinate sau înmuiate în multă apă (deoarece au un strat exterior dur, pot trece nedigerate prin intestin, deci trebuie ca bariera exterioară să le fie slăbită, înainte de consum);
• usturoiul (Allium sativum): acest ingredient culinar este folosit în scop medical de mii de ani încoace și poate fi administrat sub formă crudă, gătită sau de supliment alimentar (capsule/tablete); unele studii de specialitate indică faptul că poate reduce tensiunea și nivelul de colesterol, încetinind progresia aterosclerozei;
• drojdia de orez roșu: este un ingredient alimentar și un medicament naturist folosit în mod tradițional în China; se obține în urma fermentării orezului în prezența mucegaiului Monascus purpureus (care îi dă și culoarea mov-roșie intensă); fermentarea produce cantități substanțiale de monacolină K, care poate reduce colesterolul;
• steroli și stanoli din plante: substanțe regăsite în numeroase fructe, legume, nuci, semințe și cereale (dar și în anumite alimente fortificate – iaurturi, suc de portocale), acestea pot diminua riscul de boli de inimă; ele previn absorbția de colesterol în intestinul subțire și, prin urmare, reduc nivelul de LDL din sânge;
• tratamente/remedii naturiste: descoperă la noi pe site câteva remedii împotriva colesterolului mărit și încearcă-le și tu – sunt ușor de preparat și conțin ingrediente la îndemână
  • sirop de rubarbă, cu miere
  • smoothie cu multă clorofilă
  • suc de ghimbir, lămâie și miere
  • ceai de usturoi și ghimbir
  • macerat de ceapă și pătrunjel, în vin alb, cu miere
  • metoda super 4: remediu minune pentru inimă

Știați că…?

• Persoane de toate vârstele, de ambele sexe și de orice etnie pot avea colesterolul mărit?
• Nivelul de colesterol total are tendința să crescă odată cu vârsta?
• Femeile tind să aibă un nivel mai mic de colesterol total decât bărbații și mai mult HDL ca aceștia (dar doar până când intră la menopauză)?
• Nivelul colesterolului „bun”/HDL din corp nu poate fi prea mare? Nivelul acestuia nu urcă în exces în cazul persoanelor cu un metabolism care se comportă normal, apropo de procesarea colesterolului. La fel, nu trebuie să te îngrijorezi că ai un aport prea mic de colesterol din alimentație – organismul uman produce suficient, indiferent de dieta individuală.
• Dacă ai un nivel ridicat al colesterolului total din cauza unui nivel LDL ridicat, atunci ai un risc crescut de boli de inimă sau atac vascular cerebral? Dar dacă ai un nivel ridicat al colesterolului total din cauza HDL-ului, atunci acest risc dispare.
• Nivelul de colesterol este diferit în funcție de sex, vârstă, greutate și regiunea geografică în care trăiești?
• Pentru a preveni creșterea colesterolului, trebuie ca maximum 10% dintre caloriile zilnice să-ți vină din grăsimi saturate sau zahăr adăugat? Citește întotdeauna cu atenție etichetele produselor cumpărate din comerț!